0747 29 79 44 şi 0760 242 700… nu mai sunt valabile.
Asta înseamnă că: cine doreşte să mă contacteze îmi poate trimite telegrame.
Posts Tagged ‘personal’
Numerele mele de telefon
Duminica, Februarie 21st, 2010Azi
Joi, Februarie 4th, 2010Timp petrecut împreună, o vorba bună, o masă în familie, tort, şampanie…
Azi n-avem nicio problemă. La mulţi ani !
Vechiul blog
Marti, Ianuarie 5th, 2010Pentru că n-am reuşit (nici nu m-am străduit) să pun aici articolele de pe vechiul blog, m-am tot gândit (şi încă mă gândesc) dacă să public, din când în când, însemnări mai vechi.
Dacă nu mi se vor părea foarte suspecte… unele dintre ele vor fi, probabil, postate. For fun.
A personal Christmas Carol
Vineri, Decembrie 25th, 2009
La mulţi ani !
Marti, Decembrie 22nd, 2009
Am împodobit brăduţul
Marti, Decembrie 15th, 2009
Aseară. 2 culori. Globuri roşii mari, mijlocii şi mici. Globuri aurii mici. Beteală roşie. Instalaţie într-o singură culoare… tungsten.
De ce este bradul ăsta cel mai frumos brad ? Răspunsul este atât de simplu:
Ieri
Luni, August 31st, 2009
A fost o zi frumoasă. Îţi mulţumesc.
C-aşa-i în tenis
Marti, August 11th, 2009Un prieten… a făcut astăzi o chestie interesantă. A plecat în concediu.
Un alt prieten a făcut o chestie şi mai tare. N-a plecat. La un moment dat s-a hotărât să plece şi el undeva, totuşi. Şi a plecat… în centrul oraşului, la volanul maşinii sale. Pentru că pe scări de bloc e mai greu să urci cu tot cu maşina, a parcat regulamentar într-o, evident, parcare.
După vreo câteva zeci de minute s-a reîntors la maşină cu gândul s-o folosească. Maşina. A vrut să plece (nu, nu în concediu), dar pentru că un alt participant la trafic parcare a dorit să-i prelungească şederea în mijlocul citadelei (a se citi l-a blocat), cel dintâi a fost nevoit (după urări de bine rostite mărunt) să utilizeze, timp de vreo 30 de minute, butoane şi manete din dotarea maşinii care comandă anumite combinaţii (un fel de goarne, probabil) care emit semnale acustice.
Foarte clar până aici, da ? (more…)
Good fun on the bad road
Luni, August 10th, 2009
Uite (şi) aşa ne-am distrat pe (lângă) drumul către Bâlea Lac.
Am zis să nu ne rupem maşina pe un anume DN72 şi am ocolit puţin. După ce ne-am rupt maşina pe drumul ocolitor (care teoretic ar fi trebuit să fie mai bun), înainte să ajungem la Vidraru, am tras undeva pe dreapta şi ne-am jucat puţin.
Am reluat apoi drumul către Bâlea. Transfăgărăşanul era pulbere (l-au asfaltat la o săptămână după ce ne-am întors noi). Am ajuns sus la Bâlea, am trecut de lac fără să ne dăm seama (ştiu, pare imposibil, dar pentru noi… nimic nu este imposibil), am ajuns dincolo de munte (la Cârţişoara) şi (într-un final) am întrebat unde dracu e lacul. Am aflat că trecusem cu vreo 30 de km (numai serpentine, că doar fusesem pe Transfă) şi evident… se făcuse noapte şi am luat-o înapoi (spre Bâlea).
Ce-am făcut după… poate alta dată.
Pauză
Joi, Iulie 23rd, 2009Pentru că în ultima perioadă nu am mai prididit cu scrisul (atât pe blog cât şi al cărţilor) voi lua o pauză. De masă.
Şi dacă tot voi lua o pauză, mă gândesc să mă gândesc după care să pregătesc (pentru blog) vreo câteva poze (dar şi fotografii) de prin locurile în care am fost (dar şi umblat), atunci când am scris (cu stiloul meu Montblanc, pe care încă nu l-am cumpărat) file de poveste.
Fiind băiet… pe bloguri aberam.
Hai… pa.
