Revenind la film… este o comedie care nu ne-a smuls prea multe zâmbete. Probabil oricare dintre noi a avut la un moment dat (sau poate are chiar în prezent) un şef oribil ca şi comportament. Filmul ăsta este despre răzbunarea pe şefi a unor angajaţi nemulţumiţi. Cei trei flăcăi sunt prieteni şi fac tot felul de combinaţii (puerile, aş spune) prin care să-i rezolve pe oribili.

Deşi probabil sunt oameni cu păreri diferite despre acest film, eu spun că n-are rost să fie pierdut timp pentru vizionarea lui.

Nimic deosebit (asta ca să nu spun slab), dar am râs pe ici pe colo. Este povestea unor bărbaţi însuraţi care se tot uită după femei, iar când nevestele le dau frâu liber pentru o săptămână… micuţii pofticioşi realizează că de fapt îşi vor familiile înapoi. Rolul uneia dintre neveste este făcut de către Christina Applegate – Kelly din Familia Bundy.

Un film care arată din nou că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Bărbatul chitit să aibă parte de aventuri se suceşte subit, iar femeia de casă  ajunge s-o ardă glam… după care regretă, dar folosindu-se de prilejul dat de soţ o dă cotită.

Am povestit tot filmul ?! Perfect.

O comedie de dragoste cu Natalie Portman şi Ashton Kutcher. Portman reprezintă în film genul de femeie care habar n-are ce vrea de la viaţă. Nu m-a impresionat nici ca actriţă, nici ca… animal. Kutcher a fost în film flăcăul îndrăgostit care a trecut prin ceva peripeţii până să o combine definitiv pe piţi.

Şi pentru că vreau ca textul să încadreze imaginea, foarte pe scurt despre film… nimic deosebit, dar poate fi văzut la ceas de seară.

Aşadar, trebuie să mergeţi să vedeţi Rio şi să fie neapărat 3D. Este incredibil de distractiv, incredibil de bine făcut, incredibil de colorat. Foarte mişto este şi faptul că nu este doar o animaţie plină de fantezii ci apar şi oameni (desenaţi), povestea este simpatică, iar detaliile sunt foarte bune şi multe. Replicile sunt de cele mai multe ori foarte tari şi acţiunea se desfăşoară cursiv şi plăcut. Există şi variantă în limba engleză subtitrată în română dar şi variantă dublată în limba română. Poate nu mai apar chestii de genul ăsta.

Nu trebuie ratat sub nicio formă.

Şi există şi o variantă a jocului Angry Birds adaptată Rio.

O comedie romantică în care Jennifer Aniston şi Adam Sandler îşi joacă rolurile în mod excepţional. O alegere foarte potrivită pentru scenariul dat. La cei 42 de ani, Jennifer arată incredibil şi face un rol în stilul caracteristic: zăpăcit. Sandler este la fel de tembel ca în aproape toate filmele în care apare. Brooklyn Decker (Palmer în film) este cea pentru care se întâmplă toată nebunia. N-a ieşit în evidenţă cu nimic. În film apare şi Nicole Kidman, în rol mai puţin decât secundar, dar pe care-l face ok.

Cert este că deşi este cea mai tânără, Brooklyn (24 ani) ia bătaie crunt la felul în care arată de la Jennifer (42 ani) şi mai apoi de la Nicole (43 ani), care are un abdomen super lucrat. Bine… când nu te ajută natura, nici esteticianului nu-i este prea uşor.

Şi cei doi copii, Bailee Madison şi Griffin Gluck, au jucat foarte bine.

Cea mai mare parte a acţiunii s-a desfăşurat în Hawaii (aşa că să enerveze simţurile, mai ales că se apropie concediile) şi totul este foarte foarte colorat.

Concluzie: o comedie bună la care am râs mult şi pe care clar o recomand.

Am văzut astă-seară un film cu un început neaşteptat: Viaţa aşa cum e ea. N-a fost excepţional, dar poate fi considerat un film simpatic. Au fost câteva faze drăguţe (când Messer a împins-o pe Sophie pentru ca Holly să nu rateze primi paşi ai copilei, când cei doi s-au vopsit pe moace o dată cu micuţa), dar şi faze de rahat film (cine dracu se desparte aşa… “ok… îţi doresc numai bine… înca ai sentimente pentru el… o să-mi fie dor de voi… bine pa”).

Revenind la… nimic, în aproape toate filmele se promovează, mai nou, mărci de maşini. În ăsta a fost rândul Smartului şi al VW-ului.

Şi iată că nu toate filmele americane se termină în aeroport, deşi în cazul de faţă era cât pe ce.

Concluzie: o tragicomedie care nu poate fi considerată de neratat, dar care poate fi văzută într-o seară de luni, marţi, miercuri sau joi.

Fără niciun fel de altă legătură… filmul este o comedie destul de tâmpă, dar are faze care ne-au făcut să râdem mult şi tare. Exagerările sunt un fel de laitmotiv şi nu înţeleg de ce au fărâmat un R8. Foarte pe scurt: un film slab.

Lopez joacă rolul unei femei foarte simpatice în filmul ăsta, ceea ce nu cred că se întâmăplă şi în realitate. Alex O’Loughlin face şi el un rol bun.

Pentru că data de lansare în RO este 18 iunie 2010, am dat o fugă aseară în State să-l vedem. Vă rog, fără torrente. Gizăs.

mai mult

După ce am văzut episodul 20 din seria 6 de la House, episod extrem de plictisitor, am zis să urmărim şi o preafrumoasă comedie. Film artistic, gen.

Şi din păcate am ales, foarte prost, Did you hear about the Morgans. A fost atât de interesant încât am preferat să caut nişte hoteluri pentru vacanţă in ză min taim. Şi am găsit.

Revenind… Sarah Jessica Parker este foarte crăcănată. Se bate cu Lili Sandu în competiţia asta. Bonus.

L-am văzut săptămâna trecută. Bineînţeles că l-am cumpărat. De pe un stick. Deşi data de lansare în cinematografe a fost 20 noiembrie, acum este deja la TV. Pe internet (DVD rip/quality) este de mai multă vreme.

Un film pe care nu merită să-l vezi la cinema. Încasările spun acelaşi lucru (este pe locul 10 în box office). Nu aduce nimic nou faţă de seria Singur Acasă. Ba da. Este în limba română. Te-ai putea gândi că este un film mişto… că na… e făcut de români. Îţi spui “Uite mă ! Se poate copia şi la noi”. Numai că alea au fost făcute în anii 90.

Nimic deosebit. Un film slab alt film de Crăciun.